2 martie 2014

Dreptul forţei revine-n forţă

Când Titulescu se opunea vehement unei grave încălcări a dreptului internaţional, invadarea de către Italia lui Mussolini a paşnicului stat Etiopia, lansa idealuri înspre o lume care glorifica forţa. „Forţa dreptului, nu dreptul forţei” trebuie să primeze în relaţiile internaţionale. E lesne de remarcat că, această idee este o simplă utopie fluturată în faţa ochilor creduli ai naţiunilor mici. Oricât de democratice sau dictatoriale  ar fi marile puteri pe plan intern, ele sunt unite pe plan extern de aceeaşi conduită discreţionară, rapace, violentă şi abuzivă. Nu există mari diferenţe în politica externă promovată de SUA, Rusia ori China. Scopul final este acelaşi, dominaţia asupra unei cât mai vaste părţi din lume. Când tancurile sovietice zdrobeau revoltele din RDG (1953), Ungaria (1956) sau Cehoslovacia (1968), occidentul a ripostat prin indignare. În Afganistan, după 1979 a trimis şi rachete Stinger. Vizavi de Cecenia şi Georgia s-a întâmplat exact la fel. În schimb, ruşii s-au mulţumit să-şi arate colţii când americanii îşi făceau de cap în spaţiul ex-yugoslav, în Afganistan sau Irak. De la criza rachetelor din Cuba încoace, a devenit evident că marile puteri nu se pot înscrie pe curs de coliziune pentru că ar fi sfârşitul lumii, din cauza armelor atomice. Astfel, îşi recunosc mai mult sau mai puţin tacit dreptul de a acţiona unilateral şi nejustificat oriunde, oricând doresc, în sfera lor de influenţă. Ucraina este un asemenea caz. Să fie clar, dacă Putin va dori război va fi război, aşa cum anul trecut America putea ataca Siria, în ciuda opoziţiei ruse. Avertizările şi ultimatumurile sunt bune pentru publicul larg. Aşadar, vizionare plăcută!

23 februarie 2014

România - Finlanda. O comparaţie care nu se susţine

Autor: Prof. dr. Gheţău Gh. Florin

Finlanda după
al doilea război mondial
După 1989, în istoriografia românească s-a vorbit despre o comparaţie între România şi Finlanda, în ceea ce priveşte acţiunile celor două ţări în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. Scopul – nedeclarat – al comparaţiei viza evidenţierea eroismului, tenacităţii şi inteligenţei de care au dat dovadă finlandezii, în opoziţie cu românii, care nu au avut diriguitorii potriviţi să-i ghideze, eficient, prin infernul conflagraţiei mondiale.

Prin pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939, Germania a dat U.R.S.S. mână liberă să acţioneze în Finlanda, fostă posesiune a Imperiului Rus, dobândită în urma Congresului de Pace de la Viena (1815). Spre finele anului 1939, tot U.R.S.S. a remis guvernului de la Helsinki propunerea de a încheia un tratat de asistenţă mutuală şi un tratat comercial. Dovada de bunăvoinţă trebuia răsplătită prin cedarea anumitor teritorii, printre care şi istmul Carelia.

Aparenta înfrângere a Rusiei în Ucraina

Regiunile istorice din
componenţa Ucrainei
Este foarte uşor să recunoşti un discurs propagandistic, totul este în alb şi negru. Propagandistul mânjeşte pânza cotidiană doar în cromatică extremă. Nuanţele nu sunt pe placul celor ascunşi în tranşeele războiului informaţional. Nu cred că-n Ucraina este o luptă între democraţie şi tiranie sau între fascişti şi apărătorii ordinii de stat. În Ucraina asistăm la o luptă titanică pentru putere şi control, între est şi vest. SUA, UE şi Rusia punctează în noul Război Rece pe seama poporului ucrainean. Cetăţeanul de rând, cu simţămintele exacerbate de tirurile concentrate ale manipulării din ambele sensuri, crede că a câştigat vreo victorie prin reculul suferit de tabăra pro-moscovită. Nimic mai departe de adevăr! Rusia are încă foarte multe atuuri, iar evoluţia din ultimele zile a situaţiei din Ucraina poate s-o avantajeze mult mai mult, pe termen mediu şi lung.

19 februarie 2014

Königlicher Staatsstreich in Rumänien 1944

Autor: Prof. Dr. Gheţău Gh. Florin
 
A. Hitler & I. Antonescu
Sich Asche aufs Haupt zu streuen ist ein rumänischer Brauch. Das bezieht sich mit besonderer Schärfe auf die Geschichte des Volkes. Die Geschichte des rumänischen Volkes ist eine lange Reihe von Demütigungen und Verrat. Wir sind offenbar nicht in der Lage ein mindest Gleichgewicht zu finden wenn wir uns auf unsere Vergangenheit beziehen. Zum Beispiel das Ereignis vom 23. August 1944 wirft noch leidenschaftliche Kontroversen. Für einige Personen die wirklich die Wahrheit wissen wollen gibt es nichts abstruses oder umstritteneres. Der Abbruch der militärischen Zusammenarbeit mit Nazi- Deutschland war ein natürlicher Fall und total begründet. Doch viele rumänische Staatsbürger und was viel schlimmer ist sogar Historiker sprechen von Verrat Rumäniens an Deutschland. Im Folgenden werde ich einige Argumente die meiner Meinung nach beweisen die Unwahrheit und der Mythos dieses Verrates von 23. August 1944 .

18 februarie 2014

Trădare la Ialta (1945)?

Autor: Prof. dr. Gheţău Gh. Florin
Tanc T-34

Între secolele I î.e.n. şi III e.n. Imperiul Part a fost un redutabil inamic al Imperiului Roman. Cavaleria partă şi-a câştigat un binemeritat renume începând cu bătălia de la Carrhae, din anul 53 î.e.n., unde legiunile comandate de Crassus (un binecunoscut membru al triumviratului din care mai făceau parte Cezar şi Pompei), au fost decimate. Una dintre stratagemele utilizate de parţi pe câmpul de luptă implica lansarea de săgeţi spre inamic, în timp ce călăreţul se îndrepta în direcţia opusă. Această metodă de atac a rămas în istorie sub numele de „lovitura partă”. O asemenea lovitură a fost aplicată şi de Armata Roşie statelor din Europa de Est, în timp ce se îndrepta înspre Berlin. Spre deosebire de parţi, războinicii sovietici erau călare pe temutele T-34.

17 februarie 2014

China – A Clay-Legged Giant

 Author: PhD  Gheţău Gh. Florin
Mao Zedong
  
During the World War II the Nationalists and Communists from China cooperated in order to banish their common enemy – Japan, which had started to conquer China since 1931. After the Japanese’s defeat, the older conflict for controlling the country was reopened and the Mao’s Communists who were massively supported by the U.S.S.R. adjudged victory in 1949. Thus the People’s Republic of China was created with its capital in Beijing. The Nationalists took refuge with the American’s help in Taiwan Island – past Formosa – where they proclaimed the Chinese Republic with its capital in Taipei. The dominant Party from Taiwan was – and it is – Kuomintang   and claimed the official proclamation of the independence in spite that the authorities from Beijing clearly stated that such a decision would be transformed into casus belli. From those stated above one must conclude that there are two Chinese Republics posted on a collision course.

15 februarie 2014

Japonia, un aliat cinic şi inutil (1914-1918)

Autor: Prof. dr. Gheţău Gh. Florin

          
Împăratul Meiji
 
La începutul secolului al XVII-lea, shogunul Tokugawa Ieyasu a decis închiderea Japoniei în faţa străinilor, atitudine abandonată de abia în 1854, prin celebrul raid al comodorului Matthew Perry. Marina americană a deschis calea „tratatelor inegale”, care au afectat în egală măsură istoria Japoniei cât şi a Chinei. Spre deosebire de China, Japonia s-a decis să acţioneze sub conducerea Împăratului Meiji (1867-1912), în 1868. Japonezii au impus un program de industrializare forţată, cu scopul de a ajunge din urmă marile puteri ale lumii şi de a şterge pagina ruşinoasă a „tratatelor inegale”. Totodată, niponii au imitat şi politica imperialistă a celor care i-au umilit. În anii 1894-1895 a avut loc un prim război cu China, câştigat de japonezi. De altfel, Japonia a dezvoltat o obsesie faţă de China, elita politică niponă urmărind cu tenacitate supunerea marelui vecin din vest, ceea ce a deschis drumul unui lung şir de războaie pentru controlul Chinei şi a apendicelui acesteia, Coreea.